1. Acum sunt un om in amurg
Fugi in muntii tai, caprioara
Nu mai ravnesc sa-ti sarut buzele
Azi, a treia oara
R: Fiecare zi are amurg
Fiecare zi are si zori
Toamna via e plina de struguri
Primavara numai de flori
2. Acum sunt un om in amurg
Ora amiezii a fost dulce, dulce
In cuibul ei din fulgi de zapada
Luna s-a dus sa se culce
3. Acum sunt un om in amurg
Piei din juru-mi, viclean bancher
N-am ce mai face cu aurul tau
Aurul n-are trecere-n cer
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cu gleznele julite, eu te pandesc cand treci
RăspundețiȘtergereprintre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cate le-ncap ochii spre ea, si vor zbura falfaiind,
cand ai sa vii, pana-n piscul vazduhului ca o stea.
Vor ramane prapastiile si pesterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
starnind margeanele domoale
si corzile.
Uite, epava corabiei lui Simbad, marinarul
ca un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un varf injunghie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.
Iti daruiesc o stea la mare, un crab si un delfin !
Adu-i in spinare pana la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
cu bratul intins, sa-ti mangai chipul
superb!
RăspundețiȘtergere